ACCEPT Romania

Despre Mary Coble…

Asocia?ia American? de Psihiatrie a declasificat homosexualitatea din categoria tulbur?rilor mentale în 1973; în prezent atât Asocia?ia American? de Psihiatrie cât ?i Asocia?ia American? de Psihologie declar? terapia de aversiune (în cazul în care este folosit? ca tratament pentru homosexualitate) ca o violare a standardelor profesionale. ”Un doctor î?i poate pierde licen?a de liber? practic? din aceast? cauz?” afirm? Mary Coble, “dar înc? este raportat? folosirea acestei terapii de ?oc, nelegitimate de psihiatrii sau institu?ii abilitate din domeniu.”

Ca multe dintre lucr?rile lui Coble, Aversion/Aversiune este rezultatul cercet?rii ei constante în domeniul identit?tii sociale a homosexualilor ?i transgenderilor. Lucr?rile ei anterioare au examinat indiferen?a organiza?iilor menite s? urm?reasc? ?i s? previn? violen?a împotriva homosexualilor, lesbienelor, bisexualilor ?i transgenderilor.

În Note to Self/Not? c?tre sine , prezentat la Conner în septembrie 2006, Coble ?i-a inscrip?ionat pe spate cu un pistol de tatuaj f?r? cerneal?, numele a 400 homosexuali, lesbiene, bisexuali ?i transgenderi uci?i – victime ale unor crime care nu au fost raportate niciunei baze de date centralizate.

Cu Aversion, Coble sper? s? evoce manipularea psihologic?, manipulare care subliniaz? ?ocul psihic provocat de terapia de aversiune.

Interviu cu Mary Coble…

ON.Din punct de vedere politic, social ?i artistic feminismul a avut un impact semnificativ cu decenii în urm?. Ast?zi arta feminist? este deseori dispre?uit?. În calitate de artist? feminist? lesbian? crezi c? arta contemporan? mai are nevoie de o perspectiv? feminist?? ?i de ce?

MC: Arta contemporan? este incitant? datorit? perspectivelor unice ale arti?tilor asupra unor numeroase idei ?i probleme. O perspectiv? feminist? ne poate extinde gradul de în?elegere al unui grup de oameni care adesea sunt oprima?i ?i trecu?i cu vederea.

ON.Ce a?tept?ri ai de la oameni dup? vizionarea filmului Aversion?

MC: M? a?tept ca oamenii s?-?i pun? întreb?ri despre ceea ce v?d, s? contemple motivul pentru care mâna, pe care ei o urm?resc, se zbate ?i s? se întrebe ce cauzeaz? încordarea tendoanelor ca mai apoi s? le elibereze. Realizarea faptului c? mâna reac?ioneaz? la un ?oc electric livrat în conjunc?ie cu imageria homo-erotic? provoac? reflec?ia asupra terapiei de aversiune folosit? în trecut pentru „a trata” homosexualii. Aceast? con?tientizare are poten?ialul de a schimba percep?ia unei imagini frumoase într-o experien?? tulbur?toare cu implica?ii etice.

Washington City Paper

Mai 18-24 2007

Mary Coble examineaz? istortia ?ocant? a terapiei electroconvulsive de aversiune. (fragment)

De Kriston Capps

www.perspectiveproject.ro

NOIEMBRIE 2008

Acest proiect permite, prin organizarea unei expozi?ii cu participare international?, punerea în dezbatere a unui segment artistic extrem de complex, dar ?i de fragil totodat? pentru o receptare nelipsit? de prejudec??i. Este un proiect f?r? precedent in România, care î?i propune s? ridice o serie de problematici cu mesaje de gen asumate de c?tre artistele participante.

Proiectul implic? invitarea unor artiste din spa?ii culturale diferite pentru a contura perspective comparatiste între ??ri care au beneficiat de un precedent în manifestarea f??i?? a unei atitudini feministe, cu rezultate ob?inute de-a lungul derul?rii valurilor feministe marcate istoric, politic, social ?i cultural, ?i ??ri care s-au confruntat cu regimuri politice care nu au permis astfel de problematiz?ri ?i care tr?iesc în prezent într-o profund? necesitate de recuperare.

Este de urm?rit nu atât dac? feminismul este relevant in arta contemporan? la nivel european ?i global, ci in ce fel este relevant. Lucr?rile solicitate vor fi face subiectul unei instala?ii foto-video / obiect cu performance la vernisaj. Proiectele selectate vor acoperi perspective diferite asupra problemelor cu care se confrunt? femeile în spa?iul privat ?i în cel public. Artistele care au acceptat participarea în acest proiect, sunt personalit??i ale artei contemporane interna?ionale. O parte dintre ele au expus în anul 2007 la Brooklyn Museum, SUA precum ?i in alte importante muzee ?i galerii din spa?iul european.

Pentru program sau alte informa?ii legate de acest eveniment v? rug?m accesa?i:

http://www.perspectiveproject.ro/index.html

“Bosnia ?i Herzegovina trebuie s? garanteze libertatea de asociere ?i expresie a persoanelor LGBT.

Poli?ia trebuie s? asigure securitatea evenimentelor LGBT ?i s? protejeze persoanele LGBT de violen??.”

ILGA – Europe este profund îngrijorat? de ?tirile ap?rute despre Festivalul Queer din Sarajevo: atacuri asupra participan?ilor din cadrul evenimentelor, atacuri asupra cl?dirilor organiza?iilor LGBT, lipsa protec?iei din partea poli?iei, amenin??ri cu moartea adresate organizatorilor festivalului.

Libertatea de asociere ?i exprimare este unul dintre principiile fundamentale ale unei societ??i democratice. Curtea European? a Drepturilor Omului a confirmat c? libertatea de asociere nu poate fi negat? în cazul evenimentelor organizate de lesbiene, gay, bisexuali ?i persoane transgender (LGBT) sau a celor organizate pentru a sprijini egalitatea pentru persoanele LGBT.

De asemenea, Curtea European? a Drepturilor Omului a decis în mod repetat c? libertatea de expresie nu este limitat? la ideile care sunt primite în mod favorabil de majoritatea unei societ??i. Mai mult, Curtea a decis c? un stat are drept îndatorire s? protejeze participan?ii unor evenimente publice.

ILGA-Europe cere autorit??ilor din Bosnia ?i Herzegovina ca imediat s? asigure securitatea activi?tilor LGBT ?i s? respecte pe deplin standardele interna?ionale ale drepturilor omului legate de libertatea de asociere ?i expresie.

ILGA-Europe, de asemenea, cere Uniunii Europene ?i Consiliului Europei s? continue monitorizarea situa?iei, în ceea ce prive?te libertatea de asociere ?i expresie a persoanelor LGBT, din Bosnia ?i Herzegovina.

02 Octombrie 2009

Juris Lavrikovs

Manager Comunica?ii

ILGA – Europe